Dorință

Îmi doresc un hamac în mijlocul pădurii

și adierea vântului pe post de camarad,

foșnet de frunze să-mi tremure pe alături,

Dar urechile-mi s-asculte doar Cuvântarea Ta.

Îmi doresc o bancă pe o insulă pustie-n mijloc de ocean

și păsări albe pe post de vestitori,

cântec de ape în juru-mi să sune,

Dar inima, o perlă din scoică, să fie în Palma Ta.

Îmi doresc un leagăn pe bolta cu stele,

cu soarele-n stânga și luna în dreapta mea,

să pâlpâie în juru-mi numai lumină,

Dar ochii să mi se scalde în Privirea Ta.

Îmi doresc o pătură întinsă pe verde câmpie,

cu flori pe alături și mii de culori,

să emane în aer miros de nard curat,

Dar ființa să-mi fie învaluită doar de Mireasma Ta.

Știu bine că toate vor trece: lună și stele,

păsări și ape, păduri și câmpii,

Dar pe vecie îmi doresc să Te am alături

cu Glasul, Privirea, Mireasma și Ocrotirea Ta.
(D.L, iulie 2012)