Examen Final

      E perioada examenelor; încă un an de facultate e aproape de sfârşit şi în această perioadă se pot vedea rezultatele a ceea ce am făcut un an întreg. Uneori putem aprecia nota pe care o vom lua şi ne putem autoevalua singuri aşteptând rezultatul cu nerăbdare, cu inima strânsă, cu nădejdea că va fi unul mulţumitor, sau cu o urmă de îndoială...
       Azi am dat cel mai greu examen din acest semestru. Am învăţat, m-am zbătut, am obosit, am luptat şi totuşi am căzut. M-am simţit demoralizată, am plâns şi m-am gandit cât de dureros ar fi să cad la Examenul Final al Lui, când voi sta în faţa Tronului de Judecată al Marelui Împărat; cât de sfâşietor ar fi ca Verdictul final să fie unul negativ, poate din cauza unei singure vorbe nepotrivite, a unei clipe de neveghere, a unei greşeli minore...
      Ce trist ar fi ca dupa o viaţă trăită alături de El, o viaţă de luptă şi zbatere răspunsul să fie NU!
     Aşa că de azi m-am hotărât să mă pregătesc şi mai mult pentru Cer, căci viaţa pe pământ cu bune şi rele va trece, iar ţinta mea e să fiu pentru veşnicie cu El, Mirele meu; dorinţa mea supremă e să mă prăbuşesc la Picioarele Domnului Isus Hristos şi să rămân alături de El în Împărăţia Tatălui.

Zâmbet

     Azi zâmbesc, zâmbesc pentru că azi e un dar ce nu trebuie irosit; zâmbesc pentru că simt prezența Lui; zâmbesc pentru că sunt plină de pacea Lui; zâmbesc pentru că azi descoper o nouă scrisoare de dragoste din partea Mirelui meu sub forma unui peisaj perfect: cer senin, nori albi și jucăuși, râuri cristaline, dealuri mărețe și raze timide de soare ce îmi mângâie chipul.
     Natura îmi vorbește de măreția Domnului: stâncile Îi reflectă Puterea, florile îmi arată Gingășia Lui, norii - Puritatea Lui... Apusul grandios îmi șoptește că deși frumusețea poate fi acoperită de întuneric, ea există; iar licărul timid al lunii mă îndeamnă să aștept apariția unei noi dimineți.

Dorință

Îmi doresc un hamac în mijlocul pădurii

și adierea vântului pe post de camarad,

foșnet de frunze să-mi tremure pe alături,

Dar urechile-mi s-asculte doar Cuvântarea Ta.

Îmi doresc o bancă pe o insulă pustie-n mijloc de ocean

și păsări albe pe post de vestitori,

cântec de ape în juru-mi să sune,

Dar inima, o perlă din scoică, să fie în Palma Ta.

Îmi doresc un leagăn pe bolta cu stele,

cu soarele-n stânga și luna în dreapta mea,

să pâlpâie în juru-mi numai lumină,

Dar ochii să mi se scalde în Privirea Ta.

Îmi doresc o pătură întinsă pe verde câmpie,

cu flori pe alături și mii de culori,

să emane în aer miros de nard curat,

Dar ființa să-mi fie învaluită doar de Mireasma Ta.

Știu bine că toate vor trece: lună și stele,

păsări și ape, păduri și câmpii,

Dar pe vecie îmi doresc să Te am alături

cu Glasul, Privirea, Mireasma și Ocrotirea Ta.
(D.L, iulie 2012)

Continental - Dor de cer

Dor de Cer

Mi-e dor să-mi termin alergarea

pe-acest pământ plin de păcat.

Abia aștept să se deschidă Poarta,

să vină Domnul și la piept să-I cad,

să-I stau în brațe și să-I simt iubirea

pe care a avut-o atunci când S-a jertit;

Salvat-a de gheenă întreaga omenire,

dar azi încă suspină, căci mulți nu L-au primit.

Doresc să-I mulțumesc pentru răbdarea

cu care m-a crescut și m-a îngrijit,

C-a fost cu mine în lume și în al ei tumult,

mi-a dat putere-n luptă, credința mi-a întărit

căci m-a ales pe mine, un bulgăr de pământ

să flutur steagul păcii, prin ploaie și prin vânt,

să răspandesc lumina prin fapte și cuvânt.

Aștept să vină clipa în care Îl voi vedea

încoronat cu glorii, cu laude şi cânt

de cei ce L-au slujit o dată pe pământ.

Doresc să-I văd privirea și zâmbetul senin,

Când își v-a întâmpina Mireasa, pășind spre altar sublim,

S-aud cel mai frumos cântec și glasul cel senin

Șoptindu-mi la ureche: "Păşeşte azi în Slavă,

să fii a Mea deplin!"
(D.L, 12 august 2012)